de pe Facebook adunate (1)

Ceasul astronomic din Praga (în ceh? Pražský orloj) este un ceas astronomic medieval care se g?se?te în Praga, capitala Republicii Cehe, în pia?a din Centrul Vechi al ora?ului. Ceasul este situat pe zidul sudic al prim?riei. Monumentul exercit? o puternic? atrac?ie asupra turi?tilor, acest lucru datorându-se faptului c? de fiecare dat? când sunt anun?ate orele are loc un adev?rat spectacol animat care atrage ca un magnet to?i turi?tii afla?i în apropiere To?i ace?ti turi?ti nu înceteaz? niciun moment s? filmeze sau s? fotografieze spectacolul oferit zilnic timp de 12 ore de b?trânul orologiu din Praga.

Conform legendei, acest ceas ar fi fost construit în 1410 de Nicolae de Kadau ?i renovat în jurul anului 1490 de me?terul Hanus de la Rose (Jan Ruze). Aceea?i legend? afirm? c? ulterior i s-ar fi scos ochii ceasornicarului Hanus pentru a-l împiedica s? mai realizeze vreo capodoper? asem?n?toare în vreun alt ora? din Europa.

Ceasul se anim? în fiecare zi pân? la ora 21: cei 12 apostoli defileaz? deasupra cadranului superior ce serve?te la citirea orei (este un cadran având 24 de ore) ?i afi?eaz? de asemeni pozi?ia Soarelui ?i a Lunii în timp ce cadranul inferior afi?eaz? numele sfântului s?rb?torit în ziua respectiv? iar în acela?i timp ?i semnele astrologice. În acel moment Praga depindea de Universitatea din Louvain ?i acest fapt explic? existen?a unui orologiu asem?n?tor dar f?r? figurile automate în catedrala din Saint-Omer.

Acest ceas a cunoscut mai multe repara?ii din momentul cre?rii sale în secolul al XV-lea, dintre care una din cele mai importante a avut loc în anul 1948 dup? ce fusese incendiat? de germani în timpul retragerii lor din Praga în 1945, la sfâr?itul celui de-al doilea r?zboi mondial. A fost din nou reparat în anii 1994 ?i 2006.

Ceasul astronomic din Praga este decorat în partea sa superioar? de patru figuri alegorice reprezentând, în ordine ?i de la stânga la dreapta, urm?toarele:

  • Vanitatea, ?inând în mân? o oglind?;
  • Zgârcenia, reprezentat? printr-un comerciant evreu (ce a fost reprezentat în mod voit având nasul încovoiat) ce-?i ?ine punga în mân?;
  • Moartea, un schelet ce anun?? orele tr?gând un clopot ?i ?inând în mâna stâng? o clepsidr?;
  • Invidia (sau dorin?a de acaparare a bunurilor str?ine) reprezentat? sub forma unui prin? turc cu o mandolin?.

Cadranul astronomic se prezint? sub forma unui astrolab. Fondul s?u reprezint? P?mântul ?i cerul, ca ?i umbra Soarelui. Pe acest fond sunt reprezentate patru elemente principale: cercul zodiacal, un cerc rotitor extern, un model redus al Soarelui (aliniat al?turi de o mân? aurit?) ?i un model redus al Lunii.

Func?ia acestui mecanism care plaseaz? P?mântul în centrul Universului nu consta atât în indicarea orei exacte cât mai ales în redarea orbitelor presupuse ale Soarelui ?i Lunii în jurul planetei noastre. De aceea acul ce are un soare în vârf indic? de fapt trei ore diferite. Cercul exterior divizat în cifre arabe medievale m?soar? timpul dup? modul folosit în vechea Boemie în care zilele aveau dou?zeci de ore, acest timp socotindu-se între dou? r?s?rituri succesive ale Soarelui. Cifrele romane indic? timpul a?a cum se m?soar? în prezent.

Fondul reprezint? P?mântul ?i iluminarea provenit? de la Soare: Pâmântul corespunde zonei rotunde centrale de culoare albastr?, în timp ce partea albastr? superioar? indic? por?iunea de cer vizibil? deasupra orizontului. Partea inferioar? în negru reprezint? partea de cer aflat? sub nivelul orizontului în vreme ce p?r?ile de culoare portocalie situate la dreapta ?i la stânga reprezint? zonele intermediare. Astfel în timpul zilei, Soarele se situeaz? în partea albastr? a cadranului, iar în timpul nop?ii în jum?tatea neagr? a acestuia. În zori îl reg?sim în partea portocalie din stânga cadranului, iar la crepuscul în zona portocalie situat? în partea dreapt?. Inscrip?iile latine prezente în fundal precizeaz? aceste momente: în partea stâng? sunt men?ionate cuvintele aurora ?i ortus (zori ?i r?s?rit) iar în dreapta avem occasus ?i crepusculum (apus ?i crepuscul).

Între cele dou? zone portocalii, partea superioar? a fundalului fix (“ziua”) este divizat? prin intermediul a treisprezece linii ce unesc cercul interior cu cel exterior, formând astfel dou?sprezece p?r?i corespunz?toare orelor temporale, ce echivaleaz? fiecare cu 1/12 (a dou?sprezecea parte) din durata zilei (numerotate în cifre arabe negre). Soarele parcurge mai repede aceste ore iarna decât vara, deoarece în timpul iernii zilele sunt mai scurte. Întâlnim de asemeni ?i un ?ir de cifre romane de-a lungul circumferin?ei fondului fix ce indic? ora local? din Praga, sau ora normal? a Europei Centrale. Cifra XII de sus corespunde miezului zilei, iar XII de jos corespunde miezului nop?ii.

În sfâr?it, mai întâlnim trei cercuri aurite reprezentând cele dou? tropice ?i ecuatorul: cercul interior, ce delimiteaz? P?mântul, reprezint? Tropicul Capricornului, cercul median este Ecuatorul, iar cercul exterior reprezint? Tropicul Cancerului. În momentul solsti?iului de iarn?, Soarele la zenit se afl? deasupra Tropicului Capricornului, la cele dou? echinoxuri se g?se?te deasupra Ecuatorului, iar în momentul solsti?iului de var? se afl? deasupra Tropicului Cancerului. Reg?sim ilustrat? astfel defini?ia tropicelor.

sursa : Wikipedia

Bookmark and Share
Posted in deToate Tagged with: , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

%d bloggers like this: